Târgul

   Cuvântul târg și familia de cuvinte din care face parte acoperă o mare suprafață de înțelesuri: astfel, putem avea „târgoveț” cu sensul de locuitor al unei localități, putem avea „a târgui” cu sensul de a cumpăra dar și cu sensul de tocmeală, ori putem avea pur și simplu „târg” cu înțelesul de așezare omenească, de localitate, de sat mai răsărit de fapt. Însă, nu despre asta vrem să vorbim astăzi, ci despre târgul la care asistăm în parlament!

   Este deja de domeniul evidenței că legea grațierii are destinatari anume, unii deja dincolo și alții încă dincoace de gratii: pentru cei „prezenți și viitori”, un grup de tovarăși de încredere s-a apucat să facă o lege care, în cazul în care madama cea nevăzătoare greșește și condamnă pe cine nu trebuie, acesta „cine” să poată sta liniștit, mai ales că banii sunt deja bine puși la păstrare și în nici un caz statul nu se grăbește să-i recupereze!
   Acum intervine cuvântul târg cu sensul de tocmeală: după manifestațiile din iarnă, manifestații la care oamenii politici nu au participat nici măcar declarativ, cei ce nu sunt la putere au deschis gura și, oferindu-și voturile (dar nu degeaba) au început să pună pe tapet nume pe care ar vrea să le scape, adică așa cum procedează și pesedeul! Am ajuns astfel în situații absurde, de tipul „femeile blonde cu numele de botez Elena se absolvă de orice vină și se premiază pentru oboseala acumulată în timpul cât a fost ministru”! Nu râdeți, se cere înjumătățirea pedepselor femeilor, însfertirea pedepselor mai mari de amendă contravențională sau anularea definitivă a pedepselor condamnaților care au o pisică în întreținere! 
   Da, este absurd, dar pe ăștia i-am ales: și spun i-am, pentru că nu se arată nici unul mai breaz, ba din contră, sunt toți o apă și-un pământ!
   
   Așadar, ce urmează?
   Decorarea deținuților pentru merite deosebite și scutirea lor de impozit? 
   Închiderea pușcăriilor și transformarea lor în grădinițe? 
   Eliminarea pedepsei pentru hoț și învinovățirea păgubitului?
   Candidatura lui nicolae șerban la președinția republicii?

   Ω

   Din acest târg, EI vor câștiga totul, NOI nu vom pierde nimic: 

NU MAI AVEM CE!

Nasty și nastysmul

   Ce înseamnă titlul?
   Adică ce înseamnă nasty?
   Luăm dicționarul și vedem ... așadar nasty este un adjectiv al limbii engleze și poate însemna funcție de context de la urât și până la imoral, trecând prin neplăcut, scârbos, obraznic, dezgustător, murdar, obscen, nepoliticos, josnic și meschin! Toate aceste minunate înțelesuri pentru un singur cuvânt și un singur om! Căci, pentru cine nu știe, porecla devenită nume a lui năstase ilie, fostul mare jucător de tenis de câmp, este de zeci de ani pentru vorbitorii de engleză ... Nasty! Încă de pe vremea când Arthur Ashe era o curiozitate pe terenuri, ilie al pcr-ului, decoratul ilie, avea un renume cam urât mirositor!
   A călcat din nou în străchini va să zică, a călcat așa cum numai el știe, cu pași apăsați, scuipând în toate părțile invective pe care doar el le crede glume!
   Însă, se pare că nu este singur, se pare că îi sar în ajutor corifeii bunului simț, regii modelelor de viață, mitică dragomir sau bietul mutu pe care l-au nenorocit englezii și nu nestăvilita-i poftă de prafuri și senzații tari! Abia acum observ că și prafurile lui mutu erau tot albe ...

   Am mai asistat așadar la o boacănă a unui „român reprezentativ”, am mai asistat la intrarea pe piață a unui motiv de a fi considerat țigan și sub om în occident, deși nu cred să fiu! Am mai văzut o dată cum știu deștepții noștri să-și dea nădragii jos în public: și am văzut că sunt surprinși că lumea întreagă nu este încântată de spectacol!

   Spectacolul lui Nasty a fost josnic, a fost murdar, a fost obscen, a fost într-un cuvânt NASTY!

   Ω

   Că pe om atâta-l duce capul, am înțeles: dar de ce trebuie să plătim noi pentru lipsa lui de educație și de bun simț, nu mai înțeleg! 
   Cât despre delimitarea clară de părerile și comportamentul individului, nu vom avea parte: 

este un bun național se pare ...

   Dacă nimeni nu va spune hotărât că are un comportament „nasty”, înseamnă că suntem în epoca „nastysmului” - și este de rău!

Mortu-i de vină?

   Doi copii, cu calități - să recunoaștem, excepționale - au murit într-o avalanșă în Munții Retezat!
   Asta este o tragedie adevărată, una care depășește cu mult unghia ruptă ce smulge lacrimi unor vedete cu care ne-a învățat televiziunea autohtonă: o tragedie îngrozitoare, una despre care astăzi, unele voci spun că putea fi evitată!

   Așadar, să reluăm pe scurt ... un tată - niște tați de fapt - dintr-un orgoliu nemăsurat, și-a/u împins copiii la performanță într-un domeniu extrem de periculos și nepotrivit cu vârsta acestora. Este adevărat că cine nu a fost pe munte nu înțelege cât de mult contează fiecare sută de metri în altitudine chiar și în Carpații noștri, cu atât mai puțin de la trei mii de metri în sus: însă, această necunoaștere, această neînțelegere a realității montane, nu ne-a împiedicat să ne „mândrim” cu performanțele copiilor aceștia, lucru care, bineînțeles, a escaladat mândria și orgoliul taților!

   Ca om pasionat de drumeții (nu de alpinism!), pot spune cu mâna pe inimă că muntele cel mai frumos, că muntele cel mai relaxant, că muntele chiar și în mijlocul verii poate fi cel mai mare complice la crimă! Și spun asta pentru că muntele nu te ucide ci te ajută să te sinucizi: tragediile pot fi preîntâmpinate simplu, prin autoevaluarea corectă a drumețului, prin folosirea echipamentului adecvat, prin alimentația corespunzătoare și, nu în ultimul rând, prin alegerea traseelor potrivite cu experiența și posibilitățile fizice și tehnice. Vedem însă, că în Retezat acum câteva zile, tocmai oameni cu mare experiență au ignorat aceste reguli simple: echipamentul pare-se nu era cel mai potrivit, traseul ales era foarte periculos și, pentru că trebuia să se întâmple, nici nu au ținut cont de atenționarea de avalanșă! Așadar, chiar și sportivi experimentați pot greși și, pe munte, greșeala aduce după sine accidentul și chiar moartea.

   Până aici, lucrurile pot părea clare, deși nu sunt în totalitate. Problema mea, este alta: atunci când copiii au ajuns pe vârfuri dificile, televiziunile noastre s-au grăbit să-și umple programele de știri cu mândre cărămizi tricolore cu care s-au izbit frenetic în piept (și cap!), trâmbițând realizarea excepțională, care așa și pe dincolo și așa și nu mai știu cum! NIMENI, absolut nimeni nu a deschis gura să spună că estre ceva în neregulă cu acest program nemilos la care sunt supuși copiii, nimeni nu a amintit că la șapte mii de metri fără oxigen este greu de respirat, nimeni nu a adus în discuție copilăria pierdută a fetelor familiei Popescu, nimeni nu l-a condamnat pe (pare-se) zbirul tată disperat după baterea recordurilor prin sacrificarea propriilor progenituri, nimeni nu a adus în discuție legătura dintre realizările copiilor și sponsorizările primite de clubul tatălui!

   Acum, cu lacrimi de crocodil, aceleași mândre și tricolore televiziuni descoperă că tragedia avea un final anunțat, descoperă că lucrurile nu erau deloc roz, descoperă că autoritatea pentru supravegherea modului în care sunt tratați copiii din nou nu a mișcat nici un deget, rămânând ca în final, în urâta tradiție românească, mortul să fie de vină!

  Ω

  Dumnezeu are un foarte ciudat simț al dreptății: a luat la el sufletele nevinovate și a dăruit viața celor ce nu vor mai dormi bine câte zile or mai avea din cauza vinovăției măcar morale!

Prețul sau calitatea?

   Se discută în sfârșit și la noi problema produselor de import de proastă calitate! Spun „în sfârșit”, pentru că problema este veche, de o vârstă aproape cu noua republică post revoluționară!
   Autoritățile române au refuzat să vadă că România primea și primește săpunuri mai puțin parfumate decât cele de pe piața occidentală, că produsele cosmetice nu au rezistența (în timp) celor de pe piața de origine, că alimentele venite din occident sunt de mai slabă calitate decât cele originale, etc, etc. Ei bine, cine spune că acest lucru s-a petrecut pentru că nu putem cumpăra la prețurile lor, greșește grosolan, pentru că cel puțin la cosmetice, pe piața românească ele sunt mai scumpe decât la Paris: și da, pot da exemplu un flacon de π de la Givenchy (cumpărat din magazinul Unirea, nu din piață, de la tarabă), parfum care-și păstra mirosul circa două ore, în timp ce originalul rezistă și de pe o zi pe alta!
   Cu produsele alimentare, lucrurile stau la fel! Nu sunt mai ieftine dar sunt mai slabe din punctul de vedere al calității!
   De ce trebuie să ne simțim deranjați?
   Pentru că se folosesc aceleași ambalaje, pentru că prețurile sunt sensibil egale cu cele de pe piețele de origine și pentru că marfa este sub standardele de calitate acceptate de cetățenii Europei occidentale!
   
   Vă amintiți reclamele acelea absurde de acum câțiva ani, alea în care un Gigel oarecare se lovea mândru cu pumnul în piept, declamând fals „eu am drepturi, eu sunt cetățean european”? Vi le amintiți? Ei bine, situația de acum demonstrează că deși suntem TOȚI cetățeni europeni, uniunea are întradevăr mai multe viteze (nu doar două): a propos de viteze, chiar și la automobile sunt diferențe marcante între oferta din vest și cea din est.

   Ω

   Lăsând politica la o parte, cred că autoritățile din estul Europei trebuie să se pună de acord și să privească produsele în ambalaj original cu calitate sub standardele originalului drept falsuri (ceea ce și sunt de fapt) și să le trateze așa cum tratează falsurile chinezești!
   Nu de alta, dar nu înțeleg să mă deranjeze un radio Panaosonic dar să nu mă deranjeze o brânză în ambalajul original care și-a pierdut gustul pe drum sau un banal vin de masă care la Paris costă doi € și la București zece numai pentru că scrie franțuzește pe etichetă!

   Cred că autoritățile nu vor reacționa, așa că rezolvarea va rămâne tot în sarcina societății civile: presupun că este timpul apariției unor institute independente, susținute chiar de producători, institute care să îi și să ne apere de marfa contrafăcută care invadează piața în dauna celei cinstite, străină sau autohtonă! 
   Exemple pot fi luate chiar din Franța și, de început, trebuie început de undeva!

A trecut ...

... și sărbătoarea Învierii și a arestării: a Învierii Domnului și a arestării lui ghiță! În mod paradoxal, personajul cu nume rupt din preajma Ignatului a fost capturat acu`, cu iepurașul: surprinzător este cât de prost pregătit a fost omul care a dat lecții tuturor în direcția muncii operative cu atribuțiuni specifice de tip SRI!
   Să ne gândim puțin ... cât de idiot trebuie să fiu eu, ca un individ de la Cluj sau Buhuși, cu nume românesc, născut crescut în România, să nu-mi poată vorbi decât în engleză? Serios, cât de idiot este cel care-și închipuiește că eu îl cred român?
   Ei bine, super agentul gâță a crezut că merge ca la pomana porcului, când se pilesc toți și nu se mai înțeleg om cu om!
   Apoi, rețeaua organizată de individ, a fost compusă presupun în special din specialiști ai jocurilor pe calculator și nicidecum ai muncii de informații, din moment ce și-au închipuit că se pot plimba liniștiți prin două trei aeroporturi și li se și pierde urma - mă aștept să fi făcut și plăți cu cardul ... Doamne, ce  amuzament o fi fost în tabăra urmăritorilor văzând cu ce diletanți plini de ifose și goi de minte au de-a face! Și pe bună dreptate!

   Dar nu ca să vă demonstrez cât de puțin mobilați sunt la mansardă gâgă&Co am scris aceste rânduri, ci pentru a aduce în discuție ceva cu adevărat important: omul acesta, pardon, hoțul acesta, hoț care a furat de la dumneata, de la mine, de la bătrânica ce-și ia medicamentele compensate numai în baza unui card sau de la cei care stau la cozi de proporții mitice pe la casele de sănătate ale finanțelor sau primăriilor, hoțul acesta va să zică, nu a furat singur, ci ajutat de (măcar) complicitatea unui bun și drag prieten pasionat de basket și de a întregului aparat de stat condus de imberbul fost șef de partid și viitor condamnat!
   
   Și, pentru că nu era de ajuns, amintiți-vă că acest gâgâ gâță ghiță a fost

ȘEFUL COMISIEI SRI

din parlament! Încercați să înțelegeți la ce informații a avut hoțul acces! Nelimitat!
   
   Iar la sfârșit dar nu în ultimul rând, să judecăm câtă credibilitate au acuzațiile aruncate din troaca respectivului fix în spațiul public, lături preluate de toate mediile de informare în massă de parcă ar fi fost citate din sfintele scripturi!

   Ω

   Cât să fie adevăr în spusele abjectului tâlhar de drumul mare?
   Cât să fie minciună?
   La ce informații sensibile a avut tâlharul acces și câte mai sunt în siguranță?
   Cum am putut da pe mâna unui asemenea personaj statul român?
   Ilustrul prieten tont câtă vină are în povestea aceasta încâlcită?

   Sper că le vom afla pe toate!
   Sper, deși mă tem că pe gâgă gâță ghiță îl așteaptă ... Elodia!

Care este diferența dintr-un porc?

   Văd și mă minunez cum face jurnalism valul cel tânăr și a toate reclamant! Oamenii, total nemulțumiți, critică absolut tot, făcându-ne pe noi să credem că nici la respirat nu suntem buni, că poate ne pute gura! Așadar ...
   Am văzut pe proTV un reportaj legat de (nu, nu de cutremur!) consumul de pește în România prin comparație cu cel din Grecia: foarte interesant reportajul dar total irelevant, ca să nu spun chiar dăunător! Aflăm astfel că importăm cea mai mare parte a peștelui consumat în țară, uitând că este unul dintre motivele aderării la piața comună numită Uniunea Europeană. Aflăm apoi, din gura unui grec oarecare că noi mâncăm ca grecii de acum 20 de ani, că ne place peștele mare (care este și bătrân!) în locul celui mic și plic de oase, că preferăm peștele de apă dulce celui oceanic, că așa și pe dincolo, adică, aflăm „că ce proști e românii”! Bineînțeles că toată vorbăria în care se compară mere cu macrou, nu se poate încheia înainte de a ni se aduce la cunoștință că avem un consum mediu de pește pe cap de locuitor de x% din consumul european!
   Am ascultat și mi s-a făcut rușine!
   Nu din cauza consumului scăzut de pește și nici din cauza faptului că el vine din import, ci din cauza imbecilității autorului reportajului și a celor ce-i cred necondiționat! S-o luăm deci ... pe firul apei!
   Românii preferă peștele mare de apă curgătoare și nu cel de crescătorie, care-i mai gras: este adevărat că mulți au pierdut noțiuni elementare privind alimentația, mai ales de când peștele nu mai este cel mai ieftin aliment, dar oamenii vor învăța din nou ce și cum este bine și trebuie: peștele mare are un gust preferat de consumatorul autohton, are oase mari și ușor de scos, se pretează la mâncăruri ce nu se pot face din cel mic (plachie, pește umplut, etc)!
   Apoi, românii preferă peștele autohton de apă dulce pentru că niciodată Marea Neagră nu a produs suficient de mult și de bun pentru a fi un concurent al râurilor și bălților interioare: de aici și până la a spune că românii nu știu să curețe și să prepare peștele este cale lungă ca de la „bună ziua” la „dute`n ..... ...ii”!
   Faptul că peștele este importat în loc să provină din Delta Dunării ar trebui să ne bucure, în speranța că Delta este ajutată să se refacă, să redevină paradisul de altă dată!
   Nu avem o bursă de pește la fel cum nu avem o bursă a legumelor sau a cerealelor, pentru simplul motiv că cineva (nu spui cine, persoană importantă!) a avut în anii `90 interesul să existe un monopol asupra anumitor domenii, monopol care a adus (mai aduce?) bani negri pentru campanii albe!

   Așa că mă întreb: ce rost a avut reportajul cu pricina? Nu au mai găsit nimic care să meargă prost în țară și s-au luat ca proasta`n târg tocmai de comerțul și consumul de pește? Uitând să spună cu cât a crescut consumul de fructe de mare sau de pește scump ...
   A propos de pește și palicarul acela care ne-a dat sfaturi ca pe un ... dar: nu ar trebui întrebat ce alege pentru masa de Crăciun? Chiar așa, știe mândrul urmaș al unicului Alexis Zorba să facă deosebirea între porc, purcel, scroafă și vier? 
   Dar autorii pseudo reportajului, știu?

   Ω

   După gândirea proTV-ului, francezii ar trebui să facă crize de nervi cu spume la gură că au consumul mediu de telemea de oaie (de Sibiu, firește!) mai mic de x ori decât în România!

   Trebuie schimbate obiceiurile alimentare din bătrâni?
   Dacă da, de ce?
   Cui folosește comparația dietei tradiționale românești (în care peștele mic este inferior și se folosește pentru mâncăruri inferioare, cum ar fi saramura) cu dieta unui stat mediteranean?
   Grecii se compară cu noi la consumul de carne de porc?
   Cu asemenea gândire absurdă și rudimentară au apărut bucătarii care fac maioneza cu ulei de ... măsline!

   Suntem sau sunt tâmpiți dacă pun pe post lucruri de-a dreptul jignitoare și forțate!

O să ne sune aghiazma-n cap?

   Am văzut-o și pe asta: un clopot gigantic, de 26 de tone, clopot care-l face și pe Marele Țar invidios, ne va chema la rugăciune și de mână iute băgare în buzunar din dealul Uranusului (sau ce-a mai rămas din el)! Totuși, 26 t de bronz turnate într-un clopot când în toată Europa construcția de catedrale a încetat acum 500 de ani, este ceva, spune ceva: spune adică cu cât suntem în urma celor care au renunțat de jumătate de mileniu să mai bage banii în altceva decât investiții aducătoare de știință, sănătate, bunăstare.
   Nu contează de fapt, noi suntem mulțumiți și așteptăm cu nerăbdare sfințirea faraonicei lucrări și bălăngănitul Marelui Patriarh ce a ales să se imortalizeze pe atâta amar de bronz a bănuți sunător!

   Ω

   De unde a apărut această nevoie de alianță între statul laic și biserica ortodoxă? 
   Ce porcării s-or ascunde oare în spatele fațadelor zâmbitoare?
   Vom afla vreodată?
   Sau mai bine ... Doamne ferește?

Creșterea salariilor bugetarilor

   Dincolo de necesitate, este posibilă?
   Dacă da, cum și de ce?
   Dacă nu, de ce?

   Guvernul, pare a-și pregăti următoarele alegeri, crescând salariile bugetarilor, fără nici o legătură cu realitatea economică, ucigând fără drept de replică orice fel de investiții, punând o greutate și mai mare în cârca economiei capitaliste/private!
   Pe de altă parte, salariile unor categorii de bugetari ajunseseră ridicole și, serviciile oferite de ei, în consecință - părând că un câștig mai bun, ar aduce și un mod mai bun de a servi contribuabilul!

   Ω

   Așadar, între necesitate și populism ieftin, unde ar trebui să se găsească creșterea salariilor bugetarilor?
   Ce părere aveți?
   Spuneți vă rog ce părere aveți!
   Sincer!

Avocatul din troacă, apărătorul poporului

   Legea 90/2000 
   Art. 8 
   (1) În cazul în care încetarea calităţii de membru al Guvernului intervine ca urmare a demisiei, a pierderii drepturilor electorale, a incompatibilităţii, a decesului şi în alte situaţii prevăzute de lege, Preşedintele României, la propunerea primului-ministru, ia act de aceasta şi declară vacantă funcţia de membru al Guvernului. 
   (2) În cazul în care un membru al Guvernului a fost condamnat penal printr-o hotărâre judecătorească definitiva sau averea sa a fost declarată, în tot sau în parte, ca fiind dobândită în mod ilicit, printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, el este demis de Preşedintele României, la propunerea primului-ministru. 

   Iată, spus pe scurt, ce atacă la ccR avocatul poporului, victor ciorbea: legea dată pe vremea când prim minstru era unul, tăriceanu, vreme când era bună și considerată de bun simț, nu mai este astăzi la fel de bună și trebuie modificată, astfel încât chiar și cu condamnare penală definitivă, chiar și cu dovezi clare că cineva deține bunuri dobândite ilicit, acel cineva să poată face parte din guvern!

   Mai exact, chiar dacă dragnea este deja condamnat definitiv într-o culpă penală, chiar dacă va mai fi în această situație, el să poată fi în continuare ocupantul unor funcții publice, în special a mult râvnitei poziții de PRIM MINISTRU!

   Ce va hotărî astăzi ccR?
   Probabil va da o soluție în favoarea petentului dragnea liviu ...

   Ω

   Ce bubă are președintele Johannis de s-a liniștit dintr-o dată, nu-l mai deranjează acțiunile pesedeilor, usturoi n-a mâncat și nici gura a referendum nu-i miroase?
   Cu siguranță dacă așa este, vom afla: 

când te amesteci în troacă, te mănâncă porcii!

   P.S. Mai reacționează cineva?

Bunul simț ... sau lipsa lui

   Din nou se vede cât suntem de mici și de disprețuiți: a fost săptămâna trecută un nou turneu de snooker, anume Open-ul Chinei. În programul eurosport România, figurau transmisiile cu ore și cu durată, însă ... însă cineva știe mai bine decât noi, cineva știe că fotbalul este mai egal decât orice alt sport și că mâncătorii de semințe și băutorii de bere „la pet” trebuiesc satisfăcuți! 
   Cu orice preț!
   Dincolo de orice logică!
   Și de orice bun simț!
   Un comentator oarecare de snooker, joc frumos și fără înjurături, joc educativ, în care cine greșește își anunță greșeala înainte de a fi văzută de arbitru sau adversar, joc al liniștii și al fineții, spune că urmează să ne vedem după o scurtă pauză! 
   Știți ce a însemnat scurta pauză?
   Nu știți, așa că vă spun eu: es RO a continuat transmisia cu un meci al penultimei clasate din Germania! Un meci de fotbal, la care nici nemții nu se uită! Dar, mă înțelegi, este fotbal!

   Chiar suntem toți tratați de idioți?
   Chiar nu există ac de cojocul acestor imbecili mincinoși?
   Pentru că jocul este nu atât pentru a face o plăcere consumatorilor de fotbal, bere și semințe, marii producători naționali de injurii, cât a-i forța pe spectatorii de snooker și alte sporturi asemenea, oameni care nu sparg geamuri nici din greșeală, să bage mâna-n buzunar și să se aboneze la televiziunea lor paralelă, numită eurosport player!

   Ω

   Am spus-o și-o repet (la nevoie o și subliniez): decât să cedez unui asemenea șantaj, mai bine mă lipsesc!
   Chiar dacă finala este Selby contra Williams!
   es RO, să vă fie rușine!
   Dar și CNA-ului să-i fie, că așa mizerie ca în ograda lor nu găsești decât în TOATE instituțiile statului, plătite pentru a ne face o viață mai civilizată!

Dormi liniștit: psd/ccr veghează!

   De ce cheltuim banii cu sute de aleși?
   De ce organizăm alegeri?
   De ce chemăm cetățenii la vot?

   Chiar așa, de ce facem toate astea?
   Pentru că vrem o societate care să trăiască și să se dezvolte pe baze democratice, pentru că vrem ca voința și dorința cetățenilor să fie cea care conduce și hotărăște direcția spre care se îndreaptă România!

   Chiar așa să fie?
   Chiar contează ce vor cetățenii?
   Chiar are importanță rezultatul alegerilor?

   Mă tem că nu, din moment ce nouă oameni (9), cei numiți și nu aleși să formeze curtea constituțională (CCR) a României, au mult mai multă putere decât votul popular, decât sutele de parlamentari aleși și decât orice altă instituție democratică din România!
   Ccr a ajuns să aibă puteri discreționare asupra legilor țării și, indirect, asupra mersului și dezvoltării societății românești, în situația în care judecătorii curții au fost și sunt numiți politic!

   Așadar, la ce bun cheltuiala cu alegerile, la ce bun cheltuiala cu parlamentul și sutele de parlamentari, la ce bun campaniile electorale și toată energia consumată, la ce bun toate astea când avem nouă oameni hotărâți, a toate știutori, oameni care interpretează constituția României de parcă ar interpreta Tora sau, și mai și, de parcă ar fi la școală și ne-ar spune ce a vrut să spună autorul!
   Degeaba spune autorul că el a vrut ca abuzul în serviciu indiferent de consecințe să fie pedepsit aspru, ei știu mai bine că el, autorul, a vrut de fapt ca abuzul în serviciu să nu mai fie considerat faptă penală, degeaba autorul țipă de ceasul morții că nici o clipă nu s-a gândit să dea altfel de imunitate decât cea pentru declarații politice pentru parlamentari, pentru că membrii ccr știu că de fapt el, autorul, s-a gândit la o imunitate extinsă și pentru primari și pentru consilieri și pentru directorii de școli și grădinițe numiți politic și pentru portarii de spital!
   Nu trebuie să ne facem griji: psd-ul, care are majoritatea și în ccr, deține o putere dictatorială deplină, așa că poate da de pământ cu România așa cum are chef! Să vedem cine strânge cioburile ...

   Ω

   Așadar, la ce bun această farsă numită democrație?
   Ne-am ales cu un consiliu al falșilor înțelepți, un consiliu al celor nouă obedienți și altceva nu ne mai trebuie!

PUTEM DORMI LINIȘTIȚI, psd VEGHEAZĂ!

Ieri 31.03.2017 pasajul Piața Sudului a fost inaugurat!

   Ieri, 31 martie 2017, primarul general al capitalei, firea gabriela, a inaugurat conform promisiunilor din campania electorală 

Pasajul Piața Sudului!

   O felicităm pe această cale și-i transmitem că avem încredere și ne așteptăm ca întregul ei mandat să fie la fel de bogat în realizări!

   Ω

   Publicat astăzi, 
   1 aprilie 2017